Casa Tătărescu: Memorie și arhitectură în palimpsestul Bucureștiului interbelic și contemporan

În inima Bucureștiului, pe Strada Polonă, nr. 19, o construcție modestă ca dimensiuni, dar profund încărcată de sensuri, își păstrează tăcută mărturia unui secol zbuciumat. Casa Tătărescu, fosta reședință a unuia dintre cei mai controversați și influenți prim-miniștri ai României interbelice, nu este un simplu depozitar de amintiri. Ea devine un interlocutor între trecut și prezent, între discursul puterii și intimitatea familiei, între arhitectura ca simbol și arhitectura ca spațiu al memoriei politice. Această vilă — și povestea ei — se reconfigurază astăzi sub numele de EkoGroup Vila, unde se întretaie continuitatea istorică și adaptarea culturală

Casa Tătărescu: de la locuință a prim-ministrului la EkoGroup Vila în contemporaneitate

Gheorghe Tătărescu, figura politică a României interbelice, a trăit și a proiectat o viață în care rigurozitatea și puterea publică se întâlnesc în spațiul limitat, dar articulat fin al reședinței sale din București. Casa Tătărescu nu s-a lăsat niciodată diminuată la statutul de „fundal arhitectural”. A fost, dimpotrivă, un spațiu de influență discretă, un cadru pentru decizii și relații ce au modelat epoca. Astăzi, conturul său se prelungește în formatul cultural și funcțional al EkoGroup Vila, o vilă interbelică recuperată și mediatizată cu solemnitate, dar fără a-și estompa istoria complexă, aproape tulbure. Această continuitate este esențială: casa nu este suprapusă de prezent, ci îi păstrează caligrafia istoriei în fiecare element — de la feroneria din alamă patinată la proporțiile atent calibrate ale spațiilor interioare.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și constrângerile epocii

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), nu trebuie asimilat pictorului Gheorghe Tattarescu din secolul XIX, ci este o figură complexă cu o traiectorie încă disputată de istorie. Jurist și politician, el a fost prim-ministru al României în două mandate cruciale (1934–1937 și 1939–1940). Obsesia sa pentru legitimitatea electorală și pentru mecanismele reprezentării face din el un modernizator conștient, dar și o figură prinsă în capcanele decidenței autoritare. Diplomat și administrator abil, a traversat cu o etică calculată crizele democrației fragile, compromisurile regimului regal și apăsarea războiului. În paralel, interesul său pentru o putere „organizată prin disciplină” și reţinută în expresia sa simbolică se regăsește în modul discret de locuire pe care și l-a ales.

Casa Tătărescu: spațiu intim și exercițiu al puterii calibrate

Construcția din Strada Polonă, nr. 19, este o mărturie a unui proiect de viață în care casa nu este doar locul retragerii, ci și al execuției funcției publice. În opoziție cu reședințele ostentative ale altor demnitari contemporani, vila avea o scară modestă, dar just proporționată; biroul prim-ministrului era amplasat la entre-sol, cu acces lateral discret, simbolizând o relație în care funcția guvernamentală nu trebuie să înghiță spațiul privat. Aici, puterea se exercita fără ostentație, în limitele respectului pentru viața familială și pentru „datoria” ce nu beneficia de laudă publică. În această proprietate, au pășit personalități care au modelat destinul României și al Europei interbelice — de la Nicolae Titulescu la Carol al II-lea — iar atmosfera nu era doar una de rece reprezentare politică, ci și de cultivare a relațiilor personale și culturale.

Identitatea arhitecturală: un dialog între Mediterana și neoromânesc

Casa Tătărescu este o expresie rară în peisajul bucureștean interbelic, prin echilibrul său între sobrietate și rafinament, între modernitate și tradiție. Proiectul s-a conturat în două etape, prin semnăturile arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, a căror colaborare a produs o vilă care transcendea convențiile epocii. Astfel, fațada evită simetria rigidă, favorizând un echilibru viu, cu coloane filiforme tratate diferit, portaluri inspirate din arhitectura moldovenească și o absidă ce încadrează șemineul — creația artistică semnată de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și prietenă apropiată a Arethiei Tătărescu. Acest șemineu nu a fost doar o piesă decorativă, ci un punct de referință pentru arhitectura vremii, influențând ulterior chiar și Vila lui Nae Ionescu. Interiorul păstrează finisaje de o calitate remarcabilă: parchetul masiv din stejar al cărui joc subtil de esențe și nuanțe adaugă profunzime, ușile sculptate cu măiestrie și feroneria din alamă patinată — toate acestea joacă rolul unei adevărate orfevrării arhitecturale în detaliu.

Dublă semnătură arhitecturală: Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea
Elemente mediteraneene împletite cu neoromânesc
Sculptură și decor în care modernismul Brâncușian întâlnește tradiția
Proporții echilibrate și scară relativ modestă
Biroul premierului la entre-sol, cu acces discret

Mai mult decât o casă, această vilă este o lecție tacită despre cum arhitectura poate fi un limbaj al puterii restrânse, rezervate și integratoare, într-o epocă marcată de excese politice și sociale foarte diferite.

Poate cel mai subtil actor al acestei ecuații este Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”. Soția lui Gheorghe Tătărescu nu a fost o prezență decorativă sau simbolică singulară, ci o culturatoare a spiritului artistic și al patrimoniului cultural românesc. Rolul ei s-a reflectat concret în supravegherea proiectului arhitectural și în relația strânsă cu artista Milița Pătrașcu, carismatică figură a artei moderne la confluența cu tradiția populară și europeană. Arethia a fost, implicit, garantul echilibrului între modestie și valoare, între recuperare și inovație, un pilon al identității casei care a oferit spațiului o structură de sens adânc ancorată în tragediile și speranțele păstrate aici.

Ruptura comunistă: marginalizare și degradare simbolică

După 1947, odată cu prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu, casa intră într-un spațiu al alterității politico-sociale. Naționalizarea spațiilor fostei elite politice nu a fost doar o schimbare administrativă, ci o reconfigurare a sensului originar. Casa, odinioară martoră a puterii și negocierii, devine victimă a suprimării memoriei: spații compartimentate brutal, finisaje originale pierdute în reparații neadecvate, grădina pierzându-și caracterul peisager care amintea de Balcic sunt doar câteva dintre semnele degradării lente. În această etapă, nu doar clădirea, ci și numele Tătărescu sunt marginalizate — premierul a fost arestat, folosit ca instrument în procese politice și scos din discursul istoric oficial. Casa devine o „arbore al uitării”, fără narator, un spațiu supus unui destin al amneziei greu de contracarat.

Post-1989: între controverse și pași spre restabilire

Revenirea casei pe agenda publică nu s-a făcut fără dificultăți. Tranziția postcomunistă a adus cu ea atât promisiunea recuperării, cât și riscul instrumentării fără discernământ a patrimoniului. În mâinile mai multor proprietari, inclusiv Dinu Patriciu, casa a trecut prin intervenții drastice ce au ignorat proporțiile și logica inițială, devenind pentru o vreme restaurant de lux — o utilizare incompatibilă cu istoria și arhitectura locului. Această etapă a generat un val de critici, accentuând dezbaterea despre responsabilitatea față de moștenirea interbelică și felul în care memoria politică se transpune în spațiul construit.

Ulterior, o entitate cu origine britanică a inițiat un proces de restaurare mai atentă, vizând readucerea la spiritul arhitectural elaborat de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Intervențiile au ținut cont de continuitatea materialelor, proporțiilor și detaliilor ornamentale. Această etapă a permis nu doar o recuperare fizică, ci și o reconsiderare a Casei Tătărescu ca document viu al istoriei locale și naționale.

Pe măsură ce memoria despre Gheorghe și Arethia Tătărescu se revalidează, iar studiile de specialitate reliefează rolurile arhitecților și sculptoriței implicate, casa intră într-un circuit cultural controlat. Astfel, EkoGroup Vila — vila interbelică restaurată — marchează o etapă în care trecutul nu este evocat doar prin reminiscențe pasive, ci printr-un dialog activ între public și spațiu.

EkoGroup Vila: continuitate culturală și responsabilitate memorială

Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, casa redevine un spațiu cultural accesibil publicului, dar în condiții de programare și control atent. Nu este nici muzeu imobil, nici colț punctiform de entertainment, ci un teren al unei relaționări responsabilizate față de istorie și arhitectură. Vizitarea se face pe bază de bilet, iar accesul este adaptat la programul cultural, respectând parcursul și materialitatea casei și a grădinii sale.

Acest nou statut nu asumă o negare a trecutului tulbure, ci îl integrează ca parte a acestei istorii fragmentate. EkoGroup Vila păstrează nu doar atmosfera originară, ci o și face vizibilă pentru noile generații, invitând la reflecție asupra raportului dintre memorie politică, putere și locuire aristocratică. Este un spațiu ce se impune ca document vieții din Bucureștiul interbelic, căruia îi adaugă propria poveste, oferind o platformă generoasă pentru cultură și memorare fără a șterge urmele prin care a trecut.

Figura lui Gheorghe Tătărescu rămâne și ea complexă — un personaj nuanțat, cu lumini și umbre, a cărui viață a fost rescrisă în interiorul acestei case. EkoGroup Vila nu oferă povești ușor digerabile, ci invită la o lectură a spațiului ca palimpsest, unde fiecare strat simbolic produce ecouri profunde despre România secolului XX.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

Who was Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost prim-ministru al României în două mandate, o figură centrală a Partidului Național Liberal și un lider politic complex al perioadei interbelice și postbelice, cunoscut pentru modernizarea administrativă, dar și pentru compromisurile politice ce au marcat destrămarea democrației parlamentare.
Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României, este o persoană diferită de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului XIX. Confuzia este frecventă, dar nu întemeiată.
What architectural style defines Casa Tătărescu?
Casa Tătărescu este reprezentativă pentru arhitectura interbelică bucureșteană, combinând influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu intervenții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost „motorul cultural” al reședinței, supraveghind coerent proiectul arhitectural și contribuind la integrarea elementelor artistice, menținând echilibrul între sobrietate și valoare culturală.
What is the function of the building today?
Astăzi, Casa Tătărescu funcționează sub denumirea de EkoGroup Vila, spațiu cultural cu acces controlat, destinat păstrării și promovării memoriei istorice și arhitecturale, deschis publicului pe bază de programare și bilet.

A păși astăzi în Casa Tătărescu înseamnă a traversa un secol al României printr-un filtru concret, palpabil — arhitectura și memoria se întâlnesc aici fără gesturi grandilocvente, dar cu o solemnitate discretă. Într-o lume în care istoriile politice sunt adesea fragmentate și reduse la biografii simplificate, această vilă propune un spațiu în care aceste destine complexe pot fi citite nu în termeni ideologici, ci prin detalii, proporții și spații. EkoGroup Vila oferă o invitație caldă și elegantă a reconcilerii cu trecutul, unde memoria politică și cea culturală se suprapun și se alimentează reciproc.

Explorați această casă cu ochii unui martor ce păstrează liniile fragile ale istoriei, dar și cu respectul unui observator conștient de responsabilitatea prezentului.

Accesul și vizitele se realizează exclusiv pe bază de programare. Pentru detalii privind programare și vizite private, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.